Am 27 de ani, dar as putea sa jur ca-s 17!

Azi declar redeschisa “casuta” mea virtuala. De ce tocmai azi? Pentru ca azi e ziua in care mai adaug un an la CV si chiar daca 27 asta e inca un pas incet, dar sigur, spre 30, va jur ca nu m-au luat depresiile si ca ma simt exact ca la 17 (bine…cu vreo 3 credite in plus si tot atatea kilograme). Nuuuuu…Stati, sa nu ne intelegem gresit! Nu teribilista si iresponsabila! Asa…de neoprit!

(ro)
In 24 octombrie 1990, in timp ce, la televizor, Ac Milan si Brugge se duelau in Cupa Campionilor Europeni, eu ma chinuiam de zor sa inscriu primul gol in lumea asta. Si da-i si impinge si loveste si impinge iar! “Nooooo…clar ii fotbalist!” ranjeau mandri Petricii, care nici macar nu banuiau ca alea nu-s ceva scheme de jucator de liga 1, ci piruete si flic flacuri de balerina. Ma rog, dupa cateva reprize lungi si vreo 12 ore de prelungiri (nu de alta, dar Petricii nu s-au lasat dusi la spital pana nu au vazut si Mostenirile familiei Guldenburg), am inscris! Ce sa fac, mi-am dorit prea mult victoria, asa ca iata-ma aici, 27 de ani mai tarziu, povestindu-va patania.
Continue reading “Am 27 de ani, dar as putea sa jur ca-s 17!”

Advertisements

Austria day 4: adrenalina si exhibitio…ceeee???

(ro)
Dupa 4 zile in #auskia ai senzatia ca le-ai facut pe toate. Ei bine, lucrurile nu stau chiar asa. Mereu mai apare cate o surpriza.
Pentru azi aveam in plan sa testam partiile din Oetz, un loc linistit si safe, ideal pentru copii si familii. A zis cineva linistit? Inseamna ca nu l-a cunoscut pe Patrick. Cine e Patrick? Instrutorul nostru de snowboard. S-a nascut in Oetz si nu are in plan sa plece prea curand de acolo. Are 24 de ani si o privire in care citesti din start ca nu e cu toate acasa- asta in cel mai bun sens posibil, sau ma rog, interesant.
Continue reading “Austria day 4: adrenalina si exhibitio…ceeee???”

Fluturi peste granita: China . Partea 1

Ne urcam in autocar si o luam spre hotel. Calatorind intr-o tara comunista, ma asteptam sa ma lovesc de o lume aflata undeva cu cativa ani in urma tarii „occidentale” a carei mandru cetatean sunt, asta pentru ca, desi nascuta in 90, nu am ramas netinuta la curent cu nefericita situatie de pe vremea lui Ceasca.
Ei bine, surpriza! M-am trezit intr-un peisaj rupt parca din The Jetsons ( nu stiu daca va mai amintiti desenele animate). Zgarie nori peste zgarie nori, autostrazi suspendate peste autostrazi suspendate…ma uitam atenta pe geam pentru ca eram absolut sigura ca la un moment dat urmeaza sa apara si un OZN de undeva.

China e una dintre marile puteri mondiale si, cu siguranta, emana asta prin toti porii!

(ro)
Cred cu tarie in faptul ca atunci cand iti doresti ceva cu adevarat, Universul lucreaza pentru tine. Iar daca e ceva pe lumea asta ce sa poata sa-mi alimenteze si sa-mi inmulteasca fluturii, ei bine, este vorba despre calatorit. Sunt o calatoare, ce mai- curioasa, entuziasta si mereu insetata de nou: locuri noi, oameni noi, mentalitati noi, obiceiuri noi. Pur si simplu ma fascineaza. Probabil pentru ca sunt un spirit liber, ca traiesc cu acea convingere ca singurele granite sunt cele pe care ni le impunem noi. Iar mie nu-mi plac granitele. Octavian Paler spunea la un moment dat o chestie care mi-a ramas in minte si care si in prezent imi ghideaza oarecum viata: “adevărata
măsură a vieţii unui om nu se poate obţine decât prin lipsa de măsură, dorind fără măsură, îndrăznind fără măsură, iubind fără măsură.” Calatorind fara masura, as mai adauga eu.

Continue reading “Fluturi peste granita: China . Partea 1”