Austria day 1: bun venit in “tara shotului bine baut”

(ro)
Meine liebe Freunde, n-au trecut nici 48 de ore de cand am aterizat pe pamant romanesc si deja mi-e dor de nu mai pot de Austria si de auskienii mei! Ce sa-i faci, ca-i greu, dom’le, sa te obisnuiesti cu viata reala dupa asa o vacanta reusita.
#auskia #tirol #lovetirol- da, stiu! V-am innebunit in ultima saptamana cu hash-taguri si poze care mai de care, prin urmare, ma simt datoare cu niste explicatii (si pentru ca ce se intampla in #auskia, nu ramane in #auskia, ci ajunge pe blog, de ce nu, cu niste povesti si detalii picante).
Continue reading “Austria day 1: bun venit in “tara shotului bine baut””

Advertisements

A pus…

(ro)
Au trecut ani.
sarati.
iar sarea nu mai avea gust de mare, ci de lacrimi.
si totusi…
nu am ramas cu un gust amar.
te-am adorat pentru ce ai fost
si inca te iubesc pentru ce sunt azi.
pentru palma de pe fesa dreapta,
pentru mana infipta in par,
pentru sarutul din oglinda.
pentru marea ce mi-ai readus-o iar si iar,
pentru valul ce m-a luat si pentru soarele ce-a stralucit cand termometrul arata cu minus. Continue reading “A pus…”

Visul unei nopti de… mare

Dimineti cu parfum de scoici…Cearsaful alb pe trupul gol, parfumul tau pe pielea mea si o respiratie calda in ceafa. Ma trec fiori. Cateva raze de soare si o briza timida prin perdea…Aud pescarusi la geam, zambesc si astept. Nu vreau sa deschid ochii… Te-am visat. Pe tine, pe noi si vara noastra.
Iti mai aduci aminte?
Continue reading “Visul unei nopti de… mare”

Fluturi peste granita: China. Partea 2

(ro)
Nu stiu cum se face dar se pare ca azi am chef de calatorit.
Dupa o noapte petrecuta punand la cale planuri de vacanta ( daca unii stabilesc revelionul din septembrie, noi de ce n-am visa la vara inca din februarie? ), m-am trezit usor nostalgica si cu o mare, mare pofta de….mare. Cum vacanta e mai mult decat departe, m-am consolat cu niste poze uitate prin laptop si cu gandul ca mai am de asteptat o leaca pana cand vantul o sa-mi fluture din nou pletele si valurile o sa mi se astearna la picioare.
Dar cheful nu trece cu una cu doua. Prin urmare, cu laptopul in brate, plapuma trasa pana in gat si cafeluta pe noptiera, m-am decis sa deschid cutiuta cu amintiri si sa scotocesc si dupa restul aventurii din China, ca stiu ca v-am promis.
Prima destinatie: Wuzhen.

Continue reading “Fluturi peste granita: China. Partea 2”

Fluturi peste granita: China . Partea 1

Ne urcam in autocar si o luam spre hotel. Calatorind intr-o tara comunista, ma asteptam sa ma lovesc de o lume aflata undeva cu cativa ani in urma tarii „occidentale” a carei mandru cetatean sunt, asta pentru ca, desi nascuta in 90, nu am ramas netinuta la curent cu nefericita situatie de pe vremea lui Ceasca.
Ei bine, surpriza! M-am trezit intr-un peisaj rupt parca din The Jetsons ( nu stiu daca va mai amintiti desenele animate). Zgarie nori peste zgarie nori, autostrazi suspendate peste autostrazi suspendate…ma uitam atenta pe geam pentru ca eram absolut sigura ca la un moment dat urmeaza sa apara si un OZN de undeva.

China e una dintre marile puteri mondiale si, cu siguranta, emana asta prin toti porii!

(ro)
Cred cu tarie in faptul ca atunci cand iti doresti ceva cu adevarat, Universul lucreaza pentru tine. Iar daca e ceva pe lumea asta ce sa poata sa-mi alimenteze si sa-mi inmulteasca fluturii, ei bine, este vorba despre calatorit. Sunt o calatoare, ce mai- curioasa, entuziasta si mereu insetata de nou: locuri noi, oameni noi, mentalitati noi, obiceiuri noi. Pur si simplu ma fascineaza. Probabil pentru ca sunt un spirit liber, ca traiesc cu acea convingere ca singurele granite sunt cele pe care ni le impunem noi. Iar mie nu-mi plac granitele. Octavian Paler spunea la un moment dat o chestie care mi-a ramas in minte si care si in prezent imi ghideaza oarecum viata: “adevărata
măsură a vieţii unui om nu se poate obţine decât prin lipsa de măsură, dorind fără măsură, îndrăznind fără măsură, iubind fără măsură.” Calatorind fara masura, as mai adauga eu.

Continue reading “Fluturi peste granita: China . Partea 1”

Fluturi

(ro)
Despre mine…despre mine…hmmm…fluturi! Da! Fluturi!
Am in fata o pagina goala si in dreapta o cafea, de o dimensiune nesimtita si fara zahar, ca altfel nu se poate. Ma gandesc sa iti povestesc despre mine si nu-mi vine altceva in minte decat urmatorul cuvant: “fluturi”.

Ciudat, huh ? Deloc.

Acu’ ceva vreme stateam de vorba cu cineva despre vrute si nevrute. La un moment dat mi-a pus in mana un manunchi de creioane colorate si o coala alba si mi-a spus: “deseneaza-te!”. I-am zambit ironic. Mi se parea cea mai stupida chestie pe care mi-o ceruse cineva vreodata. Continue reading “Fluturi”